"Ironia este oxigenul omului de spirit" Vasile Ghica

Cati dintre noi stiu sa fie ironici? In adevaratul sens al cuvantului. Daca ironia ar trebui sa fie o arta, caterinca de zi de zi de care avem parte ce e de fapt? Am citit un citat spus de un anume Steven Wright despre care eu am parerea ca poate exprima intr-un mod original exact diferenta dintre ironie si caterinca "Este o diferenta foarte mica intre a pescui si a sta pur si simplu pe mal ca un idiot".


Nu stim si nu asta ar fi marea problema, ci mai ales faptul ca nu invatam. Ca nu vrem. Ca nu ne deschidem mintea.


Ne plafonam ca societate. Ne pierdem in clisee. Ne-am pierdut de mult viziunea. Cati dintre cei care au votat au avut argumente clare prin care sa-si sustina optiunile? Asta ca simplu exemplu despre mentalitate. Am intrat intr-un cerc vicios.

Deci cum putem rezolva problema asta de geometrie? Oameni cu cap patrat intra intr-un cerc vicios. In televiziune parca ar fi oameni angajati de pe la gogoserii. Altfel nu-mi explic de ce se vand atatea gogosi la tv fara sa fie neaparat ora de teleshopping. Insa peste tot ambalaje. Ambalaje frumoase, atent studiate, dar ambalaje goale practic. Si sunt atat de multe astfel de "ambalaje" la tv de parca ar fi ghena de gunoi corespunzatoare ambalajelor.

Intrati intr-o librarie si cautati o carte ca s-o cumparati. Aveti toate sansele sa cumparati coperti nu carti. Iar reclamele sunt bizare, cel putin din cate am vazut eu. Daca vreau sa mananc o ciocolata ar trebui sa-mi fie frica de leul ala feroce ce poate sa apara de oriunde? Sau daca vreau sa beau un suc ar trebui sa sar pe blocuri?

Vreau sa cumpar un cuptor cu microunde insa acesta e promovat avand o tipa fotomodel langa el. Pai eu il cumpar ca sa incalzesc ceva mancare, nu stiam ca pot sa "incalzesc" si tipele cu el. Era cumva tipa bronzata? Sper ca nu s-a bronzat la microunde...Acum am inteles de ce totusi tipa asta nu tine cuptorul in brate. E prea greu, nu-i asa? Si ea asa slabuta...daca ar pune o tipa mai plinuta ar scadea vanzarile...Iar vinul...e promovat mai nou de parca ar fi produsul premium al sex-shop-urilor. Bineinteles acela rosu. Pai sa promoveze in aceeasi nota si tirbusoanele. Posibil slogan "Tirbusonul - pentru senzatii extreme". In schimb cafeaua ajuta la personal rebranding. Bem cafea si ne schimbam instantaneu. Pai daca beau cafea de 2-3 ori pe zi, inseamna ca seara am deja personalitate multipla.

Exemplele pot sa continue dupa ce ma mai uit la tv data viitoare. O sa-mi iau un carnetel special pentru reclame interesante. Si din post in post va incepe "aventura". Deocamdata insa,
ma amuz. Uneori. Insa e serioasa problema. Viata de zi cu zi parca a ajuns doar o caterinca ieftina, superficiala, bizara, banala...Ca in citatul de mai sus, stam pe mal...si admiram pescarii care ne arata diverse moduri "spectaculoase" de pescuit. Insa nu cumva noi suntem cei pescuiti?? Ne lasam suciti de promovarea asta incredibila. Ne-am pierdut de mult valorile si acum....acum ne vinde tv-ul iluzii...E un vers "suntem sclavi care si-au cumparat stapan"...

Nu in ultimul rand, recomand o carte (nu o coperta): Francois Brune "Fericirea ca obligatie".

2008

Aproape s-a terminat. Insa cum a fost acest an? Cati oameni atatia ani diferiti...pentru ca acest an a fost diferit pentru fiecare. Pentru tine cum a fost de fapt?

2008 a fost pentru mine inainte de toate anul inceputului carierei profesionale. S-a incheiat o etapa si a inceput alta.

Am inceput undeva la baza partiei de schi de la Straja. Am continuat cu interviuri pe la Bucuresti, cu participarea la o conferinta internationala la Timisoara, licenta a trecut parca prea usor si curand a urmat angajarea. In continuare, in paralel cu job-ul meu am inceput o colaborare. Asta ca sa dau reperele principale ale acestui an.

Si probabil ca il voi incheia in acelasi loc in care am inceput. Cerc vicios? In niciun caz NU.
Au fost momente de orice fel. Esecuri, succese. Munca, timp pierdut. Drumuri.
Insa, consider ca m-am schimbat mult de tot. De fapt, am inceput sa ma schimb mult de tot. Pentru ca de fapt te schimba multe lucruri. Sa ai vise si sa le pui in aplicare, adica sa ai initiativa sa trimiti e-mail-uri la multe firme si din aceste firme sa-ti raspunda o parte, care te cheama la interviuri. Interviuri in urma carora obtii job-uri. Chiar daca le refuzi la un moment dat, prinzi incredere in tine. Si-ti deschizi mult mintea. Iti finisezi putin atitudinea. Te schimbi. Sa ajungi sus pe munti iar te schimba. Drumul, efortul acela, apoi privelistea....astea toate lasa urme. Nu mai esti la fel. Vrei sa ajungi mereu sus. Apoi si mai sus. Mult mai sus.
Dar, mai ales, singura persoana care te poate schimba esti tu. Restul, tot ce e in jurul tau, sunt eventual doar motive. Simple motive.

2008 a fost cum a fost pentru mine pentru ca asa am ales eu sa fie. As da timpul inapoi? Categoric NU. Cu bune si cu rele, mergem inainte. Puteam mai mult? La cum gandesc lucrurile acum, puteam mult mai mult. Si cu asta cred ca am aflat cum o sa fie 2009 pentru mine.

90

Am vrea sa schimbam ceva in bine. Dar nu stim intotdeauna de unde am pornit. Sau unde vrem sa ajungem. Ne incanta modalitatile de promovare a valorilor si culturilor specifice, modalitati care sunt folosite in cadrul altor societati. In ceea ce ne priveste insa, noi cum ne promovam?

Aniversarea Marii Uniri se intampla sa fie in contextul unei Mari Crize. Si nu ma refer numai la criza economica. Ci si la o criza de atitudine, de mentalitate sanatoasa. Am asteptat ziua aceasta mai degraba prin prisma faptului ca avem liber marea majoritate dintre noi. Dar maine vom uita.

90 insa nu e ultimul minut al vreunui meci. De fapt, totul e mai mult decat un meci. Mult mai mult.

Pana la urma, viitorul trebuie sa insemne o alta optica. Pentru ca multi asteapta doar fluierul de final. Au obosit de mult.

Planificarea Carierei

Tu ti-ai planificat cariera? Te gandesti sa-ti planifici cariera? Sau doresti doar un "servici' " bun? Tine de mentalitatea fiecaruia sa puna astfel de probleme si sa se orienteze ulterior. Cat despre planificarea carierei, trebuie sa intelegem exact cei doi termeni ai expresiei.

• Ce este planificarea? Reprezinta stabilirea etapelor si a obiectivelor intermediare si finale. Este strategia detaliata. Lantul este urmatorul Viziune -> Strategie -> Planificare.
• Ce este cariera? Reprezinta traseul profesional, incepand cu primul job si continuand pana la ultimul job. Ideal este sa fie o evolutie consistenta.

Cand consideri ca ar trebui sa inceapa acest proces de planificare? La absolvirea gimnaziului, a liceului sau la absolvirea studiilor superioare? Sau chiar ulterior? Cu cat mai devreme cu atat mai bine e partial adevarat. De ce doar partial? Pentru ca la absolvirea gimnaziului sa consideram ca avem aptitudini pentru domenii tehnice, avand rezultate bune (rezultate faptice nu scriptice) la matematica si fizica sa zicem, insa la absolvirea liceului sa se dovedeasca faptul ca avem un real talent pentru comunicarea scrisa, deci oportunitatea unei eventuale cariere in jurnalism.

Pe de alta parte insa, putem invata foarte bine si pe parcurs. Iar din conjunctura in conjunctura, mai ales ca globalizarea si mediul actual impun o dinamica accentuata, putem sa ajungem in situatii total imprevizibile, dar pozitive pentru noi insine.

Ce este bine sa facem deci? Care consideri ca trebuie sa fie calitatile esentiale, necesare unei planificari optime? Eu consider ca este cel mai important sa dam dovada de ceea ce eu numesc F+F -->Flexibilitate Ferma. De ce ferma? Pentru ca o flexibilitate superficiala, o schimbare brusca de atitudine si adoptarea rapida a unor idei noi fara a le intelege in prealabil poate conduce la rezultate dezastruoase pe termen mediu si lung. Ar fi ca si situatia unui marinar care nu stie incotro sa se indrepte exact si se ia doar dupa cum bate vantul.

Cum dam dovada de flexibilitate? Cum ne cream o mentalitate bazata pe o flexibilitate ferma? In mod cert, nu exista retete universale, deci nu exista solutii unice. La nivel general, de ansamblu, totul porneste de la tatonarea mai multor directii. Prin experimentare, prin studiu. Prin intrebari, prin raspunsuri. Prin citit, prin cautat. Putem sa-i spunem generic un mod de a ne deschide mintea pas cu pas. Prin activitati diverse, din diverse domenii, putem sa ne formam imagini de ansamblu referitoare la respectivele domenii.

Astfel, putem observa la un moment dat doua aspecte esentiale:

• ce anume ni se potriveste
• si ce anume ne place.

In concluzie, ce inseamna mai exact planificarea carierei? E un joc serios, complex si de lunga durata, prin intermediul caruia ne formam aptitudini si mentalitati care, pe masura ce etapele sunt arse, ne conduc pe propriul drum profesional ce se contureaza pas cu pas.

Tu unde vrei sa ajungi din punct de vedere profesional? Ce anume faci pentru idealurile tale profesionale? Si nu in ultimul rand, prevezi o schimbare pe viitor? Daca nu, de ce? Daca da, esti pregatit pentru respetiva schimbare?

Directii

Unde vrei sa ajungi? Cum te vezi peste "x" ani? Ce inseamna succesul pentru tine? Daca nu ai raspunsuri clare la aceste intrebari ai o problema. Daca nu ai nicio reactie, niciun raspuns, ai o problema foarte mare. Iti lipseste viziunea. Dar ce e viziunea de fapt? Eu consider ca e varful aisberg-ului. Insa acest varf e partea vizibila, e doar o mica parte in comparatie cu ceea ce este sub, ceea ce nu se vede. Pentru ca viziunea ascunde in adancuri mentalitati, experiente, vise, idei, succese, esecuri...ascunde atat viata pe care ai trait-o cat si cea pe care o vei trai in continuare.
Viziunea traseaza drumuri invizibile pe care insa e foarte probabil sa le parcurgi. Depinde ce strategii sunt in continuarea acestei viziuni. Apoi, depinde ce eforturi sunt facute in sprijinul respectivelor strategii. Pentru ca in final, sa conteze ce rezultate sunt obtinute ca urmare a eforturilor depuse.
Diferenta e ca pentru multi asta e doar lantul slabiciunilor, iar pentru altii e un efect de domino pozitiv, o energie unica ce face ca lucrurile sa se miste.
Pana la urma, tu ce viziune ai? Si, mai ales, ce viziune vrei sa ai?

Am cerut

• Am cerut putere si viata mi-a dat dificultati pt a ma face puternic;
• Am cerut intelepciune si viata mi-a dat probleme ca sa le pot rezolva;
• Am cerut sa pot sa zbor si viata mi-a dat obstacole ca sa le pot depasi;
• Am cerut iubire si viata mi-a dat oameni pe care sa-i ajut in problemele lor;
• Am cerut favoruri si viata mi-a dat potential;
• Am cerut sanse si oportunitati si viata m-a invatat sa mi le creez singur;
• Am cerut liniste si viata mi-a dat agitatie ca sa caut eu apoi momentele de liniste;
• Am cerut agitatie si viata mi-a dat momente de liniste ca sa inteleg ce inseamna pentru mine agitatia;
• Am cerut oameni de calitate in jurul meu si viata mi-a dat toate tipurile de caractere ale oamenilor ca sa invat sa-i deosebesc;
• Am cerut inteligenta si viata mi-a deschis ochii;

Nu am primit nimic din ce am vrut, dar am primit tot ce aveam nevoie. Traieste-ti viata fara frica, ataca obstacolele din calea ta si demonstreaza-ti tie ca le poti depasi.

"Toti capătă ceea ce caută până la urmă, dar nu le place întotdeuna" C.S. Lewis

Cautam. Ne caracterizeaza acest lucru. Si e si normal, psihologic vorbind trebuie sa ne descoperim personalitatea. Sa aflam ce ne place si ce nu, ce ni se potriveste si ce nu. Apoi sa ne redescoperim. Trebuie sa avem conflicte, esecuri, succese. Trebuie sa iubim, sa uram, sa construim, sa distrugem.
Insa cine directioneaza acest efort al cautarii? Reusim noi mereu sa construim viziunea necesara ca sa ne conturam pas cu pas drumul dezvoltarii personale si profesionale? Sau ne lasam purtati de vant in directii bizare uneori?
"Ai grija ce-ti doresti pentru ca se poate implini" suna cu o aroma de fatalitate alt citat. Pentru ca se refera exact la aceia care nu constientizeaza suficient incotro sa indrepte lanterna cand cauta.
La urma urmei, tu ce anume cauti de fapt? Stii ce inseamna ceea ce vrei tu?